Un gong care bate în ziua de naştere a marii dragoste sau un ceas care arată ora exactă numai când decide posesorul – sunt câteva dintre ideile nebune şi secrete pe care Vacheron Constantin le-a transformat în orologerie.
Ideea de lux accesibil care a fost promovată atât de mult în timpul crizei a pus în umbră adevăratul exclusivism, la care au acees numai cunoscătorii şi care presupune idei nebune, sute de ore de creaţie şi este înconjurat de un aer misterios demn de băncile elveţiene.
Ştirea că un ceas de buzunar Vacheron Constantin, realizat din aur de 20 de carate şi care a aparţinut colecţionarului James Ward Packard, s-a vândut cu 1,8 milioane de dolari (de trei ori mai mult decât estimările iniţiale) la o licitaţie a casei Christie’s de la New York a făcut înconjurul lumii. Compania a stabilit astfel un record pentru ceasurile de buzunar deţinute de James Ward Packard (1863-1928), faimosul producator de automobile american pasionat de ceasurile haute horologerie. El a fost unul dintre primii colecţionari americani care au lucrat direct cu manufactura pentru a-şi construi o colecţie de ceasuri unice.
Packard, deşi a trăit în alte vremuri, este unul dintre clienţii cheie despre care vorbeam – genul de client care dictează schiţa ceasului pe care îl achiziţionează şi care nu se mulţumeşte să aleagă un model de serie dintr-un catalog. Omul de afaceri era unul dintre apropiaţii atelierelor Vacheron Constantin, care creau ceasuri după schiţele sale dând naştere la opere de artă care după ce au fost ţinute ferecate în seifurile băncilor s-au vândut cu milioane de euro. De exemplu, registrele Vacheron Constantin arată că în 1919 Packard a plătit 3.320 de franci elveţieni pentru ceasul de buzunar.
 

Astfel de servicii nu au apus o dată cu epoca de aur a luxului şi, deşi limitate, încă există. În materie de orologerie Vacheron Constantin este singurul brand care produce oficial ceasuri la comandă după ce în 2006 a reînviat Atelier de Cabinotiers. Prin acest serviciu compania spune că şi-a propus să trezească spiritul „cabionotiers”, artizanii specializaţi din Geneva care au dus faima oraşului în secolul XI – mai întâi cu bijuterii şi apoi cu orologerie.
În aceste ateliere nu există cataloage, colecţii sau produse, numai o ureche care ascultă foarte atent cererile clienţilor. Totul începe adesea de la o poveste secretă a celui care comandă ceasul. Unii cer reporoducerea unei opere de artă pe cadran, alţii, iubitori de poezie îşi doresc un gong care să bată numai o dată pe an, de ziua dragostei lor adevărate, alţii, pasionaţi de complicaţii, visează la o minune a tehnicii care nu a fost niciodată realizată. Toate cererile, oricât de bizare ar suna la prima vedere, sunt examinate de un comitet creat special, care nu le aprobă decât dacă sunt în concordanţă cu spiritul Vacheron Constantin.
Echipa care lucrează la un proiect include un inginer, un mecanic şi un ceasornicar şi împreună încearcă să transforme chiar şi cele mai nebune vise în minuni ale tehnicii. Evident, participă şi designerii şi departamentul de cercetare şi dezvoltare acolo unde este nevoie. Clienţii au acces şi la un site dedicat, unde se conectează pe bază de parolă şi pot urmări pas cu pas crearea ceasului lor. După ce visele au fost transpuse în mecanică, în scenă intră specialiştii în emailare, gravorii sau bijutierii.
Dacă despre ceasurile de colecţie cum este cel creat pentru Packard ies la iveală detalii la o sută de ani de la creaţie, despre comenzile actuale secretul este la fel de bine păzit ca secretul bancar. Anul acesta, pentru prima dată, Vacheron Constantin dezvăluie două piese care au ieşit din Atelier de Cabinotiers. Cititi mai multe maine la sectiunea Fetures din www.despreceasuri.ro