Vacheron Constantin dezvăluie două piese care au ieşit din Atelier de Cabinotiers.

Philosophia este un paradox – ideea originală a fost bazată pe postulatul că omenirea nu trebuie să ştie în orice moment ora exactă. În unele părţi ale lumii este suficient să stabileşti o întâlnire „dimineaţa” sau „după-amiaza” şi aceasta are loc. Cel care a comandat Philosophia a spus că nu este cu nimic mai fericit să ştie că este ora 12 şi 17 minute şi le-a cerut ceasornicarilor un ceas care să afişeze ora aproximativă. Deşi o astfel de pretenţie pare că vine de la un profan, de fapt personajul este un mare colecţionar obsedat de exactitate. Aşa că artizanii nu au putut decât să i se supună.
Baza ceasului a fost un model din colecţia Patrimony cu  un indicator orar în centru şi afişaj de 24 de ore, ceea ce permite citirea timpului aproximativ, care nu ia în calcul minutele. Totuşi, dacă posesorul îşi doreşte brusc puţină exactitate, poate acţiona butonul de on/off al repetiţiei la minut, şi i se „cântă” ora, sfertul de oră şi minutul exacte.
Un alt detaliu sofisticat este cadranul deschis la ora şase care dezvăluie un tourbillon care se roteşte la fiecare 60 de secunde. Pasionat de astronomie, posesorul Philosophia şi-a dorit o precizie customizată pentru fazele lunii – luna apare aşa cum o ştim, cu cratere, iar lângă ea străluceşte o singură stea, steaua polară. Pe capacul ceasului, indicatorul rezervei de funcţionare este imprimat cu constelaţiile Ursa Mare şi Ursa Mică. Nu lipseşte nici sigiliul Atelier Cabinotiers care atestă provenienţa piesei. Modelul este unicat şi a fost gravat „No. Un/Un” în loc de „1/1” aşa cum sunt gravate în mod obişnuit modele unicat. Mecanismul a fost asamblat din 522 de componente şi fiecare piesă, chiar şi cele care rămân ascunse, au fost polişate şi gravate manual. Un alt detaliu special este deschiderea din centrul rotiţei eşapamentului, unde apare motivul crucii malteze, un simbol Vacheron Constantin.

Vladimir este o altă piesă specială şi, cu toate că Vacheron Constantin nu dezvăluie niciun detaliu despre posesor, nu trebuie să fii vreun specialist ca să ghiceşti naţionalitatea. În slavă Volodimir înseamnă „pace tuturor”, iar Vacheron Constantin spune că exemplarul este unul dintre cele mai complicate ceasuri din lume, cu 17 complicaţii. Mecanismul a fost asamblat din 891 de componente, toate prelucrate manual, iar ceasornicarii au lucrat 4 ani pentru a finaliza proiectul. Exemplul suprem de complicaţie, tourbillonul de 60 de secunde, este vizibil la ora 6, iar în dreptul orei 3 sunt afişate fazele lunii. Luna zâmbeşte sau afişează o mină serioasă pe un cer albastru în funcţie de faza în care se află. În dreapta sa, un indicator mai mic indică stadiul în care se află repetiţia la minut, dacă a fost armată sau nu. Indicatoarele orare şi ale minutelor au fost create special pentru acest ceas, iar pe cadran este afişată o a doua zonă orară cu indicator de zi/noapte la ora 11. Indicatorul rezervei de funcţionare apare în sectorul orei 9, la fel ca şi indicatorul a 52 de săptămâni. Capacul este la fel de impresionant - în partea superioară display-urile calendarului perpetuu sunt aranjate ca un triunghi şi afizează de la stânga la dreapta săptămâna, luna şi data. Într-o mică fereastră la ora 11 apare ciclul anilor bisecţi, iar în centrul cadranului ecuaţia timpului - diferenţa variabilă observabilă dintre timpul solar şi timpul afişat de ceasurile obişnuite. Alte două informaţii atronomice sunt afişate la ora 4 şi la ora 8 – ora la care răsare şi apune soarele. Şi în fine, lista complicaţiilor se încheie glorios cu cerul emisferei nordice. Astfel de complicaţii nu puteau fi găzduite oricum, iar carcasa este la rândul său o operă de artă. Pe amble părţi ale acestei piese impozante (47 mm) apar în basorelief (o tehnică foarte rară în orologerie) semnele zodiacului chinezesc din aur roz de 18 carate. Artizanii spun că a fost o muncă titanică - cele 12 simboluri au fost realizate în şase luni şi a fost nevoie să fie construită o carcasă specială care să aibă marginile foarte groase pentru a permite înlăturarea unei părţi din material, care a fost apoi gravat si reaplicat. Pentru această operă de artă Vacheron Constantin a apelat la 20 de experţi şi artizani.
Pe lângă piesele în sine, la fel de interesante sunt şi poveştile care înconjoară clienţii atelierelor. În arhivele Vacheron Constantin s-a păstrat povestea prinţului Farouk al Egiptului (ultimul rege al ţării), un mare pasionat de orologerie (la fel ca şi tată său) şi care în 1937, când era încă un adolescent, a vizitat atelierele ceasornicarului. Ghid i-a fost însuşi Charles Constantin, care a fost impresionat de cunoştinţele orologere ale tânărului, iar prinţul a recunoscut că a dezmembrat câteva piese pentru a înţelege mecanica. Descendentul familiei Constantin şi-a amintit instantaneu de un ceas unicat, creat de brand, şi care fusese dăruit prinţului cu 3 ani înainte de către autorităţile municipale. Cadranul avea nu mai puţin de 13 indicatoare – câte unul pentru oră, minute şi secunde, unul pentru cronograf, un contor de 30 de minute, unul pentru split seconds, patru pentru calendarul perpetuu care indica şi anii bisecţi, precum şi indicatoare pentru alarmă şi pentru rezerva de funcţionare. Ceasul avea repetiţie la minut şi afişaj al fazelor lunii, iar mecanismul era construit din 820 de piese dintre care 55 de pietre preţioase.